Cu întârziere, din binecuvântate pricini...
Nădejde neclintită, Tu ne vei păstra pacea noastră, că întru Tine ne punem nădejdea.
Isaia 26,3
Cine pierde pacea inimii, pierde puterea de a asculta gândurile bune, pierde statornicia în rugăciune, pierde răbdarea, pierde încrederea, pierde vederea a toate lucrurile frumoase din jurul său.Isaia 26,3
În toată vâltoarea de afară - în vâltoarea vremii şi a vremurilor - doar gândul la Dumnezeu ne mai poate aduce linişte şi siguranţă. Gândul la El şi încredinţarea că vorbele Scripturii sunt nemincinoase şi că cel care se încrede în Domnul, prin toate va fi trecut biruitor.
Oamenii sunt neliniştiţi din pricina sărăciei, a bolilor, a carierei, a politicii, a zvonurilor de războaie, a tulburărilor.
Dar neliniştea care alungă pacea vine pentru că ne punem nădejdea prea mult în noi şi în puterile noastre şi prea puţin în Dumnezeu. Pentru că întâi ne zbatem singuri şi neputincioşi şi-abia apoi, istoviţi de nereuşită şi-ncercare, abia atunci ne-ncercăm cu-adevărat ruga către Domnul. Căci puterea omului e limitată, chiar de este mare dorinţa, însă Domnul poate toate, poate dărui pace, linişte şi toată bucuria.
"Doamne, revarsă pacea peste noi, căci toate lucrurile noastre, pentru noi le-ai făcut!" Isaia 26, 12
.
Mariana draga, a venit la moment potrivit postarea ta :)
RăspundețiȘtergereEu ma regasesc in ce ai scris, sunt omul ala care se lupta el si apoi cand nu mai poate ridica si privirea Sus, din pacate...
Nadajduiesc sa invat sa pornesc din prima cu privirea Sus!
Doamne ajuta!
Multumesc!
Cu drag, draga mea!
RăspundețiȘtergereSus să avem inimile!
Adevarate randuri..suntem prea orgoliosi ca sa ne punem increderea mai intai in Dumnezeu.Insa insuccesele sunt un mijloc pedagogic foarte bun pentru a ne smeri.
RăspundețiȘtergereAşa este, Ioan, ai dreptate! Să luăm, aşadar, aminte, la toate câte vin peste noi, la lucrarea lor tainică, la rostul lor în Dumnezeu.
ȘtergereMariana foarte fain ai scris.
RăspundețiȘtergereSlava Tie Doamne Slava Tie!
Slăvit să fie Domnul, Corina!
Ștergerechiar astazi ma gandeam ca nelinistile vin din faptul ca cerem de la noi mai mult decat putem face si ne inversunam sa nu cerem ajutor
RăspundețiȘtergerenadejde, credinta, dragoste...pe acestea daca ni le dorim sa ne si rugam sa le capatam, restabilind in felul acesta si pacea in inima noastra
pretuieste pacea din inima adoar cel care a gasit-o la un moment dat si chiar daca o mai pierde din cand in cand, are nadejde si stie cum o recapata, pentru ca pacea in inima nu ti-o poate da decat Dumnezeu
Ma bucur ca am intrat astazi pe blogul tau pentru ca mi-a fost de folos ce am citit. Doamne, ajuta!
Adriana, mulţumesc pentru gândurile împărtăşite!
ȘtergereSă ne dea Domnul inimă smerită, plină de pace. Şi dor de El!