27 ianuarie 2013

Tâmplarul. Sau lecţia de iertare


Zilele trecute am primit prin e-mail o povestioară care mi-a plăcut şi pe care m-am gîndit s-o aduc şi aici, pentru întelesul ei adânc şi frumos.

Cu siguranţă, de multe ori ne-am aprins de la un cuvânt care ni s-a părut aruncat anume să ne rănească, de la un gest nepotrivit sau de la o întâmplare banală. Mai mult ca sigur, am stat supăraţi sau poate chiar nu ne-am vorbit ceasuri sau zile sau, mai trist, sapătămâni cu un prieten, cu vecinul, cu colega, cu fratele, cu mama sau cu tata, cu soţul sau soţia.
De fiecare dată, cel mai greu este primul pas spre împăcare. De multe ori simţi vina în suflet, dar mândria sau îndreptăţirea te împiedică să fii tu primul care ieşi în întâmpinare. Şi-atunci ai nevoie de un imbold, care să te ajute să faci gestul împăcării, să ceri iertare. Şi imboldul poate fi stăruinţa în rugăciune, un gând bun, o amintire frumoasă, sau...Cineva. Cineva care ştie mereu să ierte şi să iubească. 
Şi acum, povestioara:
 

Doi fraţi care trăiau în gospodării alăturate au avut un conflict. Cearta a început după o mică neînţelegere şi a luat amploare, până când s-a produs dezbinare între cei doi. Totul a culminat cu un schimb de cuvinte dure, urmate de săptămâni de tăcere.

 Într-o dimineaţă, cineva a bătut la uşa fratelui mai mare. Când a deschis uşa, a văzut un bărbat cu unelte de tâmplărie.

- Caut de lucru pentru câteva zile, a zis străinul. Poate aveţi nevoie de mici reparaţii aici, în gospodărie, eu v-aş putea ajuta.

- Da, a zis fratele mai mare, chiar bine! Am ceva de lucru pentru dumneata.

 Vezi acolo, pe partea cealaltă a râului, locuieşte vecinul meu...Mă rog, de fapt este fratele meu mai mic. Vreau să construiesc un gard de doi metri înălţime, nu vreau să-l mai văd! Eu plec la câmp, la treburile mele, dar aş vrea ca până mă întorc diseară, dacă se poate, să fie gata.

 Tâmplarul a muncit mult, măsurând, tăind, bătând cuie. Aproape de asfinţit, când s-a întors de la câmp fratele mai mare, tâmplarul tocmai terminase treaba. Uimit de ceea ce vedea, fermierul a  făcut ochii mari şi a rămas cu gura căscată.

 Nu era deloc un gard de doi metri. În locul lui era un pod care lega cele două gospodării peste râu.

Tocmai în acel moment vecinul lui, fratele cel mic, venea dinspre casa lui şi, copleşit de ceea ce vedea, a alergat spre fratele mai mare, l-a îmbrăţişat şi i-a spus:

- Eşti un om deosebit! Să te gândeşti tu să construieşti un pod aşa de frumos după tot ce ţi-am spus şi ţi-am făcut! Iartă-mă, frate!

 ...Şi s-au iertat.

Tâmplarul, văzându-şi treaba terminată, începu să-şi adune uneltele ca să plece într-ale sale.

 - Aşteaptă, stai! i-a zis fratele cel mare. Mai stai câteva zile. Am mult de lucru pentru dumneata...

 - Mi-ar plăcea să mai rămân, a spus tâmplarul, dar mai am multe poduri de construit...





20 de comentarii:

  1. Da, Dumnezeu, tamplarul nostru, face zilnic asta! Multumim, Mariana! De mare folos...

    RăspundețiȘtergere
  2. Mariana, multumim. Imi place acest "s-au iertat". De obicei folosim s-au impacat

    Am intanit si pe blogul Corinei, din alte zari, frumos spus " cand vrei sa te ierti cu cineva".

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, Adriana, frumos tare "s-au iertat".
      Şi înclin să cred c-au făcut-o din suflet, pecetluind cu îmbrăţişare cuvântul lor (căci uneori iertăm "din buze"...iertăm cu superioritate...cu superioritatea celui ce gândeşte: "hai, treacă de la mine...să-ţi arăt că-s mai bun, să-ţi arăt eu cine sunt").

      Ștergere
  3. Deosebita povestioara, iti inmoaie sufletul!Multumim,Mariana si sa dea Dumnezeu sa izvorasca din inimile noastre multe punti si poduri!

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna Mariana, ce frumoasa povestire ne-ai pus la masa.Ieri la servici ma gandeam la tine.Cum nu mai stiam ce mai faci, am zis hai sa fac o vizita Marianei...:)
    Iti doresc o zi minunata si mult spor la munca!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Slavă Bunului Dumnezeu pentru toate, Corina, iar ţie, mulţumesc de gând!
      Zile cu pace în suflet îţi doresc şi eu, cu drag!

      Ștergere
  5. Superbe ganduri. Multumim ! Maria.

    RăspundețiȘtergere
  6. Răspunsuri
    1. Şi noi putem construi poduri între inimi...Fii binecuvântată, draga mea!

      Ștergere
    2. Aşa este, Elena!
      Îmbrăţişări!

      Ștergere
  7. Foarte frumoasa! De tinut minte si spusa si altora!
    Un sfarsit de saptamana frumos!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc, Ioan! Zile frumoase şi ţie şi multă inspiraţie! :)

      Ștergere

Related Posts with Thumbnails