2 octombrie 2014
Mozaic de septembrie. Şi gânduri
Septembrie a fost o lună plină cu de toate. Poate prea plină (pentru că după câte-un episod de ăsta de plinătate, mă resimt...), dar a fost o lună frumoasă, un început de toamnă minunat.
Îi sunt recunoscătoare lui Dumnezeu pentru soare şi pentru vremea bună, pentru fructe, pentru legume, pentru belşugul din cămară. În curte/grădină nu cultiv nimic, numai buruieni, atunci când n-am vreme să le scot din straturile cu flori, câteva tufe de rabarbăr (aşa i se spune la noi rubarbei), ceva pătrunjel pentru frunze şi nişte leuştean. Dar am gospodărit cu ce-am găsit pe piaţă şi sunt foarte mulţumită.
Tot în grădină am doi piersici de vie, răsăriţi aşa, pur şi simplu - unuia i se coc fructele mai timpuriu, altuia abia pe vremea asta - aflaţi acum cam în al treilea an de rod şi care s-au întrecut în dărnicie, astfel încât am mâncat piersici parfumate pe săturate şi am făcut şi câteva borcănele de gem buuuun-bun :).
În 15 septembrie s-au împlinit trei luni de când tata s-a suit la Cer...îmi lipseşte-atât de mult, mi-e atât de dor...mi-s atât de vii în minte şi-n suflet imaginile cu el din vremurile lui bune, dar şi din vremea suferinţei şi parcă ieri s-au întâmplate toate câte le-am trăit...
În toamna asta cel mai greu mi-a fost să cobor în pivniţa de-acasă şi să văd pe rafturi borcanele şi sticlele de anul trecut, care purtau toate etichete scrise de mâna lui, ordonat, citeţ, cu scris frumos, cu litere egale, înclinate spre dreapta, perfecte, parcă ştanţate...
Nu cred că voi lepăda vreodată povara asta a durerii, poate doar o voi aşeza, din când în când alături, la vreo răscruce de drum, pentru ca s-o potrivesc mai bine şi s-o pot apuca mai uşor.
Timpul vindecă rănile, da, ştiu asta din alte dureri trecute, dar îţi lasă în amintirea trecerii dorul, ca un semn...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
îți doresc o toamnă plină de culori calde, liniștită și cu multe bucurii în continuare.
RăspundețiȘtergerecred că ar trebui să umplem toate locurile goale din suflet cu ... Dumnezeu, și vom avea adevărata mângâiere.
pace și bucurie să ai!
Culori calde şi frumuseţe găsesc mereu la tine...:)
ȘtergereÎţi mulţumesc pentru gândul bun, pentru încurajare. În Domnul şi cu El totul are un rost, un înţeles, o izbândă.
Doamne, ajută!
Toata postarea ta e sensibila si frumoasa si plina de toamna afara, in suflet...Te imbratisez:*
RăspundețiȘtergereMulţumesc, draga mea, îţi întorc îmbrăţişarea caldă!
ȘtergereDumnezeu sa il aseze in Imparatia Sa pe tatal tau, iti inteleg durerea... Te imbratisam cu mult mult drag si cum citisem in cartea "Sa invatam sa traim sanatos" ca in Sfinta Liturghie ne putem intilni cu cei plecati de linga noi ,ma uns pè suflet aceste vorbe si abea astept Duminicile sa ma reintilnesc cu tata. O toamna frumoasa si linistita draga mea.
RăspundețiȘtergereÎţi mulţumesc mult, Taniuşa...să-l odihnească Domnul cu drepţii şi pe tatăl tău. Dau şi eu slavă pentru Sfânta Liturghie, care mereu aduce Cerul pe pământ...
ȘtergereAm trecut prin aceasta suferinta a despartirii, doare tare, revine dorul cand nu te astepti, te loveste durerea aducerii aminte.....Mult mai tarziu amintirile iti aduc alinare.....Sa treci prin toate mai bland iti doresc.
RăspundețiȘtergereAşa este precum spui, dorul revine şi revine, uneori mângâie, alteori răscoleşte. Nădăjduiesc ca mâna Domnului să lege cândva toate rănile.
ȘtergereZile bune îţi doresc!
:)
RăspundețiȘtergereAnca, mulţumesc de vizită... chiar am citit zilele trecute la tine că aşteptaţi al treilea bebe băieţel :)
ȘtergereNaştere cu pace şi prunc bun!
Of, s-a transmis dorul si greul si toamna si sufletul tau sensibil! Te imbratisez si as vrea sa iti fie incet incet sufletul plin de nadejdea Invierii, unde nu e nici intristare, nici suspin, nici dor, nici greu...
RăspundețiȘtergereMulţumesc, Claudia mea dragă. Încă sunt proaspete toate...şi poate de asta-i greul mai greu.
ȘtergereTe îmbrăţişez tare!
Dumnezeu să-l ierte! Domnul să te întărească! mie mi-au trebuit 10 luni să mă împac cu ideea că mama nu mai e...
RăspundețiȘtergereFoarte frumos mozaic! :)
Te îmbrăţişez cu drag, o duminică frumoasă!
Să-l ierte Bunul Dumnezeu...Mulţumesc mult!
ȘtergereDuminică minunată şi ţie!
Nu stiu ce sa-ti spun ca sa te mangaie, daca am fi fost fata in fata mai mult te-as fi ascultat si ti-as fi dat o imbratisare.
RăspundețiȘtergereSimpatici piersicii care au rasarit singurei in gradina si te-au bucurat, pe rand, cu fructe bune.
Mulţumesc mult...!
Ștergere