Am vrut să postez cu totul altceva când m-am aşezat în faţa computerului, însă gândul mi-a fugit din nou la întâmplarea de la Maternitatea Giuleşti, unde în urma unui incendiu izbucnit în Secţia Prematuri au murit, arşi de vii, patru bebeluşi, alţi şapte aflându-se în stare gravă la Spitalul Grigore Alexandrescu.
S-a scris şi s-a spus atât...adevăruri şi neadevăruri...şi din nou s-a folosit durerea oamenilor ca imagine obsedantă în fiecare jurnal de ştiri, pe fiece canal TV. Aceleaşi şi aceleaşi imagini...reporteri stupizi aflaţi la locul întâmplării...lamentări, păreri...disculpări ale mai-marilor sistemului de sănătate...interviuri...apariţii în direct...sugestii...compasiune...
Peste toate, singurul lucru adevărat, real, crunt- durerea neprefăcută, sfâşietoare, a mamelor care nu şi-au ţinut în braţe pruncii, poate, niciodată...Şi neputinţa.
Cu siguranţă, Dumnezeu nu este un Dumnezeu al nedreptăţii...nu este un stăpân crud, care doar pedepseşte...El este Proniatorul şi Dăruitorul...şi aşează în fiecare întâmplare un rost adânc, ascuns o vreme înţelegerii noastre modeste şi slabei noastre credinţe.
De ce Dumnezeu a ales să-i ducă înapoi, printre îngeri, pe pruncii ucişi la Giuleşti?
Poate pentru ca erau prea buni pentru această lume tot mai rea...
"Viaţa aceasta nu ar putea fi închipuită fără de acestea trei: fericirea, nefericirea şi moartea. Puţină fericire, puţină nefericire şi moartea fac cu putinţă această viaţă. Chimia morală a acestei lumi este mult mai uimitoare decât chimia fizică.
Fericirea este darul lui Dumnezeu, nefericirea - îngăduinţa lui Dumnezeu, iar moartea - biruinţa lui Dumnezeu.
Fericirea neîntreruptă, fără amestecul nefericirii, ar ajunge să fie lipsită de culoare şi plictisitoare. Nefericirea nesfârşită, fără moarte, ar preschimba această viaţă într-un iad fără scăpare. În fericire oamenii nu vor să-şi amintească de Dumnezeu; chiar şi în nefericire nu vor...la moarte însă, sunt siliţi să o facă."
(Sfântul Nicolae Velimirovici - Gânduri despre bine şi rău)
Mariana cat adevar in lucrurile ascunse ale lui Dumnezeu.Cu toate ca suntem neputinciosi in multe probleme...totusi omul nu vrea sa recunoasca ca Dumnezeu exista si ca e mai puternic decat mine un fir de nisip.Aceasta e durerea cea mare ignoranta omului fata de Divinitate.O zi binecuvantata iti doresc draga mea!
RăspundețiȘtergereştii, la fel de bine ca şi mine, că dacă Dumnezeu hotărăşte ceva, nu putem sta împotrivă... acolo, a fost ignoranţă si delăsare din partea unor persoane care nu îşi fac datoria... aşa cum sunt multe în ziua de azi. dar, Dumnezeu le dă tuturor după inimă, numai că, uneori, există şi victime colaterale. Să ii ierte pe micuţi şi să le întărească pe mame! Ştii că Adriana Mircescu-Pătru are un bebe Ioan-Carlos?
RăspundețiȘtergereCorina, te imbratisez!
RăspundețiȘtergereMonica, asa e...ignoranta, nesocotirea celorlalti, mizerie...grele pacate, oricum.
Multumesc de veste...stiam ca asteapta un bebe, dar nu stiam ca a nascut!