23 noiembrie 2014

Gând de duminică


Dor. Ernest Bernea 

Puritatea e a copilului şi seninătatea a sfântului. De ce le dorim atât de mult pe amândouă? Câteodată suntem ca un iezer de munte.
Puritatea aparţine inocenţei, seninătatea echilibrului şi amândouă, substanţei nealterate a vieţii spirituale.
Cât de mult doresc oamenii să ajungă acolo unde unde lucrurile păstrează transparenţa începutului!
E un dor ascuns, un dor bolnav, un dor de înger, care nu se cuvine omului.
Omul simte uneori lumina împlinirii, dar nu durează; cine îl înfrânge?

(Ernest Bernea, Meditaţii filosofice, Bucureşti 1965)


Duminică cu gând bun!





















4 comentarii:

  1. Omul inseteaza dupa Dumnezeu.
    O, de ar inseta tot omul dupa Dumnezeu!...
    Duminica frumoasa si tie, surioara!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc, te îmbrăţişez, săptămână cu pace!

      Ștergere
  2. Ce fragment frumos ... l-am citit de doua ori ca sa-l inteleg pe deplin pentru ca, de obicei, nu am rabdare pentru texte mai filozofice. Dar odata inteles, mi-a placut mult. Fotografia se potriveste minunat cu textul.
    Cine il infrange pe om ... nu stiu, poate chiar el insusi?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oh, da...înşine ne suntem cei mai mari duşmani. Ne consumăm doririle sufleteşti între dor şi răzvrătire, mereu şi mereu, amestec fiind noi de cer şi pământ...

      Ștergere

Related Posts with Thumbnails