13 septembrie 2011

Dor


Celui plecat Departe
...





Prea grăbit,
timpul
strânge în mâinile sale
ultimele tale dimineţi.
Murind durerii,
zbuciumul clipei
înfloreşte trandafiri albi
şi Înviere.


.

13 comentarii:

  1. Alina, eşti o dragă...Îţi mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. Şi eu te îmbrăţişez, dragă Corina!

    Loredana, mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ma alatur si eu dorului...nu pentru a-l stinge, dar poate pentru a-l face mai usor...
    Imbratisari!

    RăspundețiȘtergere
  4. O poezie frumoasa, emotionanta ...
    [Citind-o de cateva ori mi-am dat seama ca nu pot spune nimic, dar ... nici n-am putut sa nu spun nimic. Te imbratisez si eu ...]

    RăspundețiȘtergere
  5. Cu dragoste cereasca si dor pamantesc te imbratisez strans, strans, strans draga mea draga.

    RăspundețiȘtergere
  6. Si eu ma alaturi Alinei si Corinei...minunate versuri!

    RăspundețiȘtergere
  7. Claudia, ce duioase rânduri...îţi mulţumesc mult!

    Draga mea Maria, răspund cu drag îmbrăţişării tale...

    Elisabeta, deşi rândurile tale mi-au umplut ochii de lacrimi, mi-au adus o mare bucurie! Te îmbrăţişez cu toată dragostea, draga mea de departe!

    Liliana dragă, mă bucur de câte ori te găsesc aici..Îţi mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
  8. murim ca sa inviem si sa devenim vesnici. cred cu tarie ca v-a fost luat din timpul petrecerii pamantesti ca sa vi se dea sa petreceti, dimpreuna, Vesnicia.
    inima usoara!

    RăspundețiȘtergere
  9. Amin, Iosefina!
    Gânduri dragi şi îmbrăţişări!

    RăspundețiȘtergere
  10. cat de mult drag ai pus in poezia asta! :)

    RăspundețiȘtergere

Related Posts with Thumbnails