Gând de ziua Sfinţilor Mărturisitori Transilvăneni

Pentru că sunt născută în Săliştea de dor a Sibiului, vecină cu Galeşul cel aşezat sub streaşină de brazi şi pentru că o parte din rădăcinile mele sufleteşti şi trupeşti îşi trag seva din Răşinariul în care a dormit pentru o vreme, smerit, Sfântul Andrei Şaguna, pentru că inima mea tresaltă vie la orice atingere de trăire şi credinţă curată, românească, Sfinţii prăznuiţi astăzi îmi sunt tare dragi.

Atunci când bocancul austro-ungar se căznea să strivească miile de piepturi de români transilvăneni din care se striga credinţa ortodoxă şi tunurile lui Bucow dărâmau în Ardeal mănăstirile şi bisericile ortodoxe una câte una, aceşti neînfricaţi luptători pentru credinţa ortodoxă au purces la Viena să o mărturisească şi să ceară dreptate, netemându-se să înfrunte mărirea împărătesei Maria-Tereza. 
 Şi am nădejde tare că tot aceşti Sfinţi şi Apărători sta-vor acum nu înaintea vreunui împărat pământesc ci Însuşi înaintea Împăratului Ceresc, nu înfruntând, ci cerând în rugăciune pentru noi cei de-acum biruinţă în faţa vânturilor ce bat din nou dinspre Apus. 
Căci aduc cu ele, cu gând de-nstăpânire, răceala şi pustiul unei trăiri golite de prezenţa lui Hristos şi ne îndeamnă să ne ruşinăm a ne mărturisi Credinţa şi a ne face Crucea...

Luptătorilor pentru ortodoxie, ca nişte îngereşti trâmbiţe

Aţi înviorat în suflete îndrăznirea mărturisirii dreptei credinţe

Şi ca nişte înţelepţi propovăduitori

Pe popor l-aţi hrănit cu dreaptă şi luminată învăţătură.

Mari au fost ostenelile voastre, 
Mare şi osândirea propovăduirii

Mare a fost şi rodul luptei voastre,

Pururea pomeniţilor ostaşi ai lui Hristos!

Troparul Sfinţilor Transilvăneni

Icoanele Sfinţilor au fost pictate în atelierul Mănăstirii Diaconeşti